CODECS

« Înapoi

Exerciții pentru echipe funcționale, eficiente și performante

📅 31 mai 2020

Exerciții pentru echipe funcționale, eficiente și performante

Că ne place sau nu, la un moment dat, toate echipele sunt disfuncționale. Acest lucru este inevitabil pentru că ele sunt create și formate din...oameni. Ființe supuse greșelii. Și, tot că ne place sau nu, indiferent de domeniul de activitate, de anvergură, de timp sau de loc, pe cât de excepțional de mare este forța unei echipe, pe atât de mare este și posibilitatea ca aceasta să devină disfuncțională. O știe orice manager. O știe oricine a făcut vreodată parte dintr-o echipă. Însă, din fericire, motivele disfuncțiilor unei echipe sunt și identificabile și curabil. A face o echipă să fie una funcțională și, ca atare, coezivă și eficientă, necesită multă disciplină. Cu atât mai mult în aceste momente în care dinamica oricărei echipe întâmpină atât de multe provocări. De aceea, ne-am gândit să abordăm azi câteva exerciții prin care se pot crește funcționalitatea, eficiența și performanța în echipă:

1. Depășirea absenței încrederii

Încrederea se află la baza unei echipe funcționale și coezive. De fapt, ea reprezintă fundația și, fară ea, nu se poate manifesta nicio formă a muncii de echipă. Încrederea în echipă vine din vulnerabilitatea membrilor care își împart slăbiciunile, deficiențele de abilitați sau interpersonale, greșelile, cererile de ajutor și tot așa. O asemenea încredere le oferă posibilitatea membrilor echipei să se concentreze pe ceea ce au de făcut în loc de a se preocupa să se protejeze pe ei înșiși. Iată ce puteți face pentru a cultiva și crea încrederea în echipă:
  • folosiÈ›i un instrument de personalitate, cum ar fi Myers-Briggs, DiSC® sau Social Styles pentru a ajuta membrii echipei să își înÈ›eleagă reciproc diversele preferinÈ›e, abilitaÈ›i È™i atitudini È™i pentru a identifica puteri colective È™i potenÈ›ialele slăbiciuni sau vulnerabilități ale echipei. Acest exerciÈ›iu îi va ajuta pe membrii echipei să evite emiterea de judecăți complet neproductive unii despre ceilalÈ›i È™i, în loc de aceasta, să impulsioneze diverse abordări È™i perspective ale echipei. ÃŽn plus, vă potenÈ›a încrederea prin accelerarea procesului de cunoaÈ™tere între membrii echipei.
  • găsiÈ›i ocazii de a petrece mai mult timp împreună, față în față. Unul dintre cele mai mari impedimente pentru construirea încrederii în cadrul unei echipe este acela reprezentat de lipsa timpului petrecut colectiv. Un asemenea exerciÈ›iu poate să includă sesiuni de planificare strategică, întâlniri în afara biroului È™i chiar activități de tip social. EvitaÈ›i tentaÈ›ia de a "economisi timp" în defavoarea îmbunătățirii productivității prin construirea unei echipe mai puternice.
  • implementaÈ›i exerciÈ›iul istoriilor personale pentru a oferi oportunitatea unui schimb rapid de informaÈ›ii personale. CereÈ›i-le membrilor echipei să își împărtășească locul naÈ™terii, numărul fraÈ›ilor È™i al surorilor, al câtelea fiu sau fiica sunt în familie È™i, în final, care a fost cea mai interesantă sau mai dificilă provocare cu care s-au confruntat când au fost copii. Membrii echipei care își înÈ›eleg reciproc background-ul sunt cu mult mai predispuÈ™i să își potenÈ›eze punctele tari È™i să evite judecățile injuste legate de comportamentele celorlalÈ›i.

2. Depășirea fricii de conflict

Conflictul este despre schimbul productiv de idei și opinii diverse și diferite într-o manieră concentrată, eficientă și neflitrată. Fără conflict, procesul de luare a deciziei are de suferit, iar relațiile dintre membrii echipei stagnează. În plus, dacă conflictul nu iese la suprafață, el degenerează în bârfe și grupuri în interiorul grupului. Ce puteți face în acest sens?
  • fixaÈ›i în mod clar aÈ™teptarea conform căreia conflictul este deopotrivă bun È™i necesar pentru echipă. Unul dintre cei mai mari inhibitori ai conflictului este incapacitatea liderului echipei de a comunica aÈ™teptarea potrivit căreia conflictul este cerut È™i de a-l cere în timpul întâlnirilor.
  • folosiÈ›i o evaluare a personalității pentru a înÈ›elege în mod specific cât de diferit se angajează natural în conflict membrii echipei. ÃŽnÈ›elegeÈ›i modul în care este nevoie să angajaÈ›i diferite strategii pentru conflict, folosind, spre exemplu, Thomas-Kilman Instrument (TKI). ÃŽnÈ›elegerea È™i depășirea înclinaÈ›iilor naturale vor conduce la mai multe decizii strategice privitoare la conflict.
  • stabiliÈ›i la nivelul echipei regulile de angajare pentru un conflict acceptabil, cum ar fi, spre exemplu, comportamentele, manifestarea emoÈ›iilor, limbajul, procesul.
  • îmbunătățiÈ›i eficienÈ›a întâlnirilor, cel mai important spaÈ›iu de desfășurare predilectă a conflictului. ÃŽn acest fel, rezervând timp suficient pentru aspecte critice, devine mai uÈ™or pentru membrii echipei să se angajeze într-un conflict constructiv È™i să rezolve astfel problemele.
  • asiguraÈ›i-vă că cineva din echipă pregăteÈ™te terenul pentru conflict. Este important ca un membru al echipei, cel mai des liderul acesteia, să fie responsabil cu expunerea oricărei potenÈ›iale probleme nerezolvate È™i să forÈ›eze echipa să o confrunte.

3. Depășirea lipsei de angajare și implicare

Echipele care au un nivel ridicat de implicare și angajare înțeleg că membrii săi nu au nevoie să obțină suportul unei decizii, ci doar să știe că opiniile lor au fost auzite și luate serios în considerare. Echipele ce prezintă un nivel înalt de implicare se pot uni în jurul unei decizii chiar dacă nu există nicio siguranță că respectiva decizie este una corectă. Ei știu însă că o decizie este mai bună decât nicio decizie, că este mai bine să faci o alegere, să acționezi cu hotărâre și curaj, să greșești și să schimbi direcția decât să tot eziți sau să aștepți pentru o siguranță de 100%. Ce puteți face în acest sens:
  • forÈ›aÈ›i echipa să atingă claritate È™i finalitate. Liderii echipelor care se angajează deciziilor cer de la oamenii lor să elimine ambiguitatea È™i să părăsească fiecare întâlnire având o perspectivă foarte clară asupra a ceea ce au convenit să facă. La finalul fiecărei întâlniri, este nevoie pentru orice echipă să revizuiască în mod cât mai explicit deciziile cheie pe care le-au luat È™i să convină asupra ceea ce au nevoie să comunice angajaÈ›ilor È™i altor entități sau foruri. Folosirea acestui simplu exerciÈ›iu, numit comunicare în cascadă, demonstrează È™i indică angajament public față de decizii È™i aliniază toÈ›i angajaÈ›ii întregii organizaÈ›ii în jurul obiectivelor comune. Chiar È™i membrii echipei care sunt nativ ezitanÈ›i se angajează deciziilor atunci când le-au comunicat raportorilor lor direcÈ›i. stabiliÈ›i în mod colectiv un obiectiv tematic pentru a oferi echipei claritate privitoare la cum să își cheltuiască timpul, energia È™i resursele.
  • faceÈ›i cunoscut scenariul de tipul "în cel mai rău caz" pentru a diminua frica de eÈ™ec prin conÈ™tientizarea faptului că până È™i cea mai proastă decizie poate fi surmontată.
  • stabiliÈ›i planuri de urgență pentru a elimina concepÈ›ia greÈ™ită conforma căreia un angajament nu poate fi revizuit atunci când informaÈ›ii noi substanÈ›iale invalidează raÈ›iunea deciziei iniÈ›iale.

4. Depășirea evitării responsabilității

Pentru echipe, responsabilitatea reprezintă disponibilitatea membrilor săi de a-și nominaliza colegii pentru comportamente care pot afecta performanța echipei. Membrii echipei evită responsabilitatea din cauza disconfortului lor personal de a nominaliza un coleg pentru comportamentul său și a unei tendințe generale de evitare a conversațiilor dificile. A face colegii responsabili înseamnă că membrii echipei trebuie să intre în "zona de pericol" unii cu ceilalți. Evident, ei pot face aceasta doar dacă nivelurile de încredere, conflict sănătos și angajament sunt suficient de mari. Ce puteți face în acest sens:
  • folosiÈ›i exerciÈ›iul de eficiență a echipei pentru a oferi posibilitatea unui forum pentru un schimb rapid È™i eficace de feedback. CereÈ›i-le membrilor echipei să identifice È™i să își comunice unii altora comportamentele È™i acÈ›iunile negative. Făcând acest lucru, echipele pot scoate la iveală în mod rapid È™i constructiv probleme È™i aspecte care ar putea necesita luni pentru o adresare folosind un program de 360 de grade mai formal.
  • faceÈ›i cunoscute scopurile È™i standardele de comportament. ÃŽntr-o echipă, cresc È™ansele ca membrii săi să își indice reciproc comportamentele aberante atunci când se fac cunoscute în mod foarte clar acele comportamente care sunt distructive pentru performanÈ›a acesteia.
  • revizuiÈ›i în mod regulat progresul înregistrat în raport cu obiectivul tematic. Atunci când o echipă asigură faptul că deviaÈ›iile de la plan sunt identificate rapid, atunci, ele fac cu mult mai probabil ca problemele privitoare la performanță ale membrilor echipei să fie subliniate È™i abordate.
  • începeÈ›i întâlnirile folosind runda de tip fulger- momentul în care membrii echipei fac rapid o trecere în revistă a ceea ce muncesc la momentul respectiv. Atunci când membrii echipei se menÈ›in informaÈ›i unii pe ceilalÈ›i în legătură cu ceea ce fac, acest lucru le oferă colegilor oportunitatea de a oferi feedback È™i sfaturi înainte că o eroare să se producă.

5. Depășirea neatenției la rezultate

Singurul motiv real de a lucra în cadrul unei echipe este acela că aceasta poate obține rezultate care ar fi imposibile pentru o muncă individuală. Un accent inexorabil asupra obiectivelor colective reprezintă o cerință pentru orice echipă care se judecă pe sine după rezultate. Echipele care prezintă disfuncții suferă deoarece indivizii muncesc pentru a-și satisface statutul propriu, egoul sau nevoile departamentale, decât să se concentreze pe obiectivele colective ale grupului. Ce puteți face în acest sens:
  • faceÈ›i că toÈ›i membrii echipei să manifeste un angajament public față de obiectivul tematic. Atunci când oamenii fac declaraÈ›ii publice asupra intenÈ›iilor de a face ceva, este cu mult mai probabil ca ei să îl urmărească È™i mult mai puÈ›in probabil să își lase nevoile personale să predomine.
  • asiguraÈ›i alinierea obiectivelor de-a lungul întregii organizaÈ›ii. Atunci când membrii echipei înÈ›eleg cum obiectivele echipei oferă un context pentru alte obiective mai profunde ale organizaÈ›iei, este cu mult mai probabil ca aceÈ™tia să rămână concentraÈ›i pe rezultatele colective, decât pe cele departamentale sau individuale.
  • asiguraÈ›i-că că recompensele care au ca bază echipa constituie fundamentul programelor de compensaÈ›ii È™i beneficii. Atunci când membrii echipei au stimulente care-i fac să se concentreze pe obiectivele de performanță indviduală È™i nu pe cele ale echipei, devine foarte uÈ™or ca rezultatele să piardă din importanță în favoarea obiectivelor financiare È™i de dezvoltare a carierei.
  • confirmaÈ›i faptul că prioritatea echipei este indicată. Este important È™i dificil pentru membrii echipei să subordoneze nevoile È™i interesele echipelor pe care le conduc la cele ale echipei din care fac parte. ÃŽn acest caz, rezultatele au de suferit atunci când membrii echipei acordă prioritate activităților propriilor departamente sau divizii.